Azi este vorba de momentul ala..momentul in care trebuie sa renunti la tot ce ai iubit vreodata...Probabil ca e unul din lucrurile cele mai grele de facut.Cand iubesti cu adevarat,nu exista sentiment mai puternic..emotiile,trairile,sunt de neinlocuit.Adevarate sunt vorbele,ca nu traiesti nimic de 2 ori.Sa iubesti o persoana cu adevarat,implica multe..poti spune ca iubesti,cand esti in stare de orice pt respectivu/respectiva.Sa dai orice,oricat,sa faci oricum incat sa fie el/ea fericit/a...e frumos,cand iubesti,te gandesti mereu la acea persoana,tremuri cand primesti mesaj,iti bate inima cand te suna..
Dar,ce faci,cand,e o relatie imposibila,cand nu exista reciprocitate,cand iubesti doar tu? Exact..momentul ala..acea clipa,in care te gandesti la tot ce a fost..si,amintirea e cea care nu iti permite sa treci asa usor peste,si te face sa te doara,sa iti doresti sa fie langa tine,sa ii simti lipsa,sa iti fie dor.Cand simti asta,o simti la fel de puternic ca sentimentul ala frumos de iubire,..doar ca acesta ii un sentiment amar,dar la fel de intens.
Nimeni nu poate sa inteleaga,cum intelegi tu,nimeni nu poate sa vada ce vezi tu,nimeni nu simte,ce simti tu...si daca inchizi ochii,faci cea mai mare greseala,pt ca,visand il poti avea iar alaturi de tine,dar numai realitatea conteaza.Sufletul,plange atunci cand ochii tai inceteaza sa o mai faca,zambetul salveaza situatia,cand buzele inceteaza sa o mai faca...Esti cea/cel mai frumoasa/frumos,cand zambesti,zambesti cand esti fericit/a,esti fericit/a cand iubesti..iubesti cand esti iubit/a,de aici se poate intui lipsa zambetului:)
Cu toate astea,momentul asta,iti ofera testul de care ai nevoie..in care iti dai seama ca esti mai puternic/a ca oricand.Singur/a,te ridici,pentru ca mai apoi sa uiti,sa zambesti,sa stralucesti,si intr-un final sa primesti ce meriti. Viata e frumoasa,tu esti ca ea,trebuie doar sa zambesti si sa inveti,pretul zambetului tau!
Care e definitia exacta a amintirii?,care-i adevarata profunzime a acestui cuvant? Amintirea e un refugiu,o alta lume,lumea din interiorul nostru,un fapt care ni s-a intamplat si nu l-am uitat..Esti fericit cand iti amintesti de vremurile bune,frumoase,sau trist? Ne intrebam de ce? de ce nu ne putem aduce aminte pur si simplu cu zambetul pe buze de unele perioade din viata noastra.?
Amintirea este un lucru frumos,cel putin asa e considerat..si totusi de multe ori,amintindu-ne de ceva frumos din viata noastra sau ceva mai putin frumos,lacrimile ne curg pe obraz,si cadem intr`o stare de depresie,melancolie,tristete fara margini...Ne influenteaza intr-un fel amintirea? Cum ar putea, din moment ce nu mai putem schimba nimic a ceea ce a fost..nu,nu mai putem schimba dar putem evita ca acele evenimente care ne aduc acele lacrimi pe obraz sa nu se mai repete..Intr-un fel amintirea e o particica din experienta noastra..ea ne aduce aminte greselile facute pentru a nu le mai repeta.
Si totusi amintirea ramane un lucru bun,o cale frumoasa de a putea pastra in inima lucrurile si persoanele care la un moment dat au facut parte din viata noastra!:)
Am revenit:). De data asta vreau sa va vorbesc,sa incerc sa va invat cateva lucruri despre viata si despre fericire.Nu sunt foarte experimentata,dar desi am doar 17 ani am trecut prin destule:).Desi noi nu avem nevoie sa fim invatati,viata insasi ne da lectii peste lectii..In majoritatea cazurilor lectiile alea sunt dureroase,pe moment nu credem ca ne sunt necesare,credem ca ne aduc numai suferinta dar la final intelegem ca trebuie sa le invatam pentru a nu trece iar prin aceeasi situatie:).
Lumea in care traim nu mai este deloc ce a fost,ne-am inoit in echipamente si tehnologii si ne-am pierdut din valoare,bunatate,onoare,sinceritate,personalitate,demnitate...Nimic nu ne trezeste,nici lucrurile teribile ce se intampla in jurul nostru.E pacat,dar astia suntem noi si asta e lumea in care traim.
Acum nu mai respectam nimic,pt ca respectul ni l`am pierdut pe drum,strada ne-a educat,ne-am maturizat brusc si nu cum trebuia..
Suferinta e pretutindeni in lume,sunt rare si dureaza putin momentele de fericire adevarata.Tindem sa fim rai pentru a fi buni,tindem sa refuzam fericirea din cauza fricii,renuntam usor la zambetul sincer si il inlocuim cu unul FAKE;).
Privim in urma si am vrea sa dam timpul inapoi,sa mai traim inca odata momentele cele frumoase..avem momente in care avem regrete si sentimente de mult uitate revin..sunt clipe ratate,clipe ce puteau fi minunate!
Ne dorim ce nu putem avea,respingem ce putem sa obtinem usor...totul parca e pe dos,si poti sa iti doresti imposibilul ca degeaba:)
Intradevar sunt momente de fericire,dureaza putin si le ai mereu in inima!..sunt momente de neuitat,momente care iti umple sufletul de fericire,momente in care simti ca totul iti apartine,momente ce ti se par unice desi stii ca vor mai urma..dar degeaba,totul e unic si special in felul lui..nimic nu se poate compara,e un fapt banal,totul poate fi asemanator,nimic la fel:)...Si momentele alea..sunt cele care iti redau zambetul,care te fac sa fi fericit/a!
Cuvintele rostite din inima,sunt cele mai valoroase.Mai valoros decat asta e acel/aceea care are curajul sa le rosteasca..ce mult doare cand ai cuvinte in inima pe care nu le poti rostii..nu le poti din cauza a ceva,cineva,uneori din cauza propriei persoane..prea multe orgolii,prea multa indiferenta.Poate din teama de a nu fi ranit,batjocorit..
Si totusi de multe ori,reusim sa le rostim..si reusim sa fim raniti..atat in relatiile de iubire cat si in cele de prietenie..
Prietenia? Prietenia e mai mult decat un simplu cuvant,o simpla rostire,o simpla combinatie de litere.Ea e mai presus de noi.Nu..nu o pot explica in cuvinte.E un sentiment atat de frumos,de special...cine are in inima acest sentiment,e bucuros,cine are cui sa-l impartaseasca,acela e fericit!
Sa stii sa fi un prieten/prietena buna e lucru mare!..majoritatea nu pretuiesc,si-si rostesc:ca ea/el mai gasesc.Gresit! cand ai un/o prieten/a trebuie sa inveti sa-l iubesti,sa-l apreciezi atat de tare incat atunci cand nu-l mai ai,in ciuda a certurilor,a modul de cum va-ti despartit,sa nu-l compari cu altcineva..si sa stii k o prietenie adevarata niciodata mi va pieri.O prietenie trebuie sa reziste tuturor certurilor..pt ca o prietenie trece si prin foc!
Ai gasit prietenia adevarata? ♥..tu realizezi ca esti atat de norocos/asa!..treci prin orice acum pt el/ea,nu lasi pe nimeni sa intervina intre voi,sa nu lasi pe nimeni sa distruga ce ati cladit..de multe ori,2 prietene bune se despart pentru ca au pus ochii pe acelasi baiat..:(ce trist..toate momentele alea frumoase,toate strangerile de mana,toate rasetele,toatevorbele,fericirea de a va avea una pe alta....
Acum...toate astea s-au ...pierdut:o3..si pt cine? ..pt un baiat care poate ca te va lasa..si apoi iti vei da seama ce ai pierdut..iti dai seama ca ai pierdut ce aveai mai de pret pentru el,baiatul care nu a meritat acest lucru..
Daca esti prieten/a adevarat/a nu il/o tradezi..treci si peste sentimente numai sa-i fie ei/lui bine!
Daca vrei sa ai un/o prieten/a caruie sa-i spui ce ai pe suflet,alaturi de care sa petreci momente de neuitat,in fata caruia sa nu te prefaci,sa fi tu insati,sa ai pe cine te baza,pe umarul cui sa plangi,invata mai intai sa fi tu o/un prieten/a adevarata!...dai,primesti!:o3
Am revenit.Nu am mai scris de multisor din cauza lipsei timpului poate si a inspiratiei.Astazi as vrea sa va dau o lectie importanta.Toata lumea in viata iubim,adevarat.Dar cati dintre noi iubim ce trebuie la un barbat/femeie?
Majoritatea iubesc mai intai trupul,apoi descopera persoana de langa el/ea.Unii se despart inainte de a descoperi acele lucruri minunate care nu tin de bogatia trupului ci de a sufletului si a persoanlitatii.Astazi,deoarece sunt fata voi vorbi despre ce ar trebui sa iubeasca un barbat la o femeie.
Atunci cand un barbat incepe o relatie cu o femeie,o incepe deoarece ii place cum arata,cum se comporta,felul ei de a fi.Dar sunt persoane care nu aleg persoana ce ar vrea-o langa ei pe baza infatisarii,ci pe baza sufletului,frumusetii interioare care pt acestia conteaza mult mai mult.
Un barbat ar trebui mai intai sa iubeasca frumusetea interioara a unei femei pentru ca cea exterioara in timp dispare in ciuda eforturilor femeii si mijloacelor de infrumusetare gen:fon de ten,machiaje,masti de fata si multe altele.Este un citat foarte frumos care ar trebui sa fie prezent in viata barbatului:Femeia nu e frumoasa pentru cum arata,e frumoasa pentru ca o iubesti tu!
Trebuie sa iubesti femeia oricum ar fi ea.Cand te indragostesti,iti place de ea exact asa cum e,fie ea grasa,slaba,machiata,nemachiata..
O femeie poate fi frumoasa in felul ei,este speciala pentru ca asa o vezi tu,este deosebita pentru ca iti e tie draga si de aceea iubesti femeia atat in momentele sale bune,cat si in cele mai putin bune:)
Femeia e putin misterioasa,complicata,egoista,dornica de cat mai multe cumparaturi deci dornica sa iti strice banii,galagioasa,sacaitoare,enervanta,geloasa,isterica,ciudata.Cu toate astea existati voi,barbatii care ne iubiti si fara noi nu puteti trai.Noi va facem fericiti,avem grija de voi si va completam.Impreuna suntem unul singur!
Femeia trebuie iubita pentru ceea ce este si trebuie cucerita cu gesturi tandre si pline de iubire astfel ajungand sa te unesti cu ea in fata lumii si a lui Dumnezeu prin Sfanta Taina a casatoriei.Cu ea alaturi esti si tu fericit si o faci si pe ea fericita.Iubeste femeia,merita si recunoaste ca ai nevoie de ea;)
Azi vreau sa va vorbesc despre cele mai importante persoane din viata noastra:Parintii.Cine sunt ei?..ei sunt persoanele care ne-au dat viata,suntem bucatica rupta din trupurile lor,sange din sangele lor..
Fara parinti noi nu am exista,fara ei nu am rezista...parintii in inima tuturor copiilor ar trebui sa fie cel mai sfant lucru si ar trebui apreciati pe masura.
La nasterea unui copil,mama primeaza cand e vorba de emotii si sentimente puternice.Tata de altfel este invaluit de un val de sentimente frumoase,este foarte nerabdator,stresat si ingrijorat.Mama este cea care suporta durerile nasterii,dar tot ea este cea care poarta pe bebelus in pantecele sale luni intregi.In acea perioada este atat de fericita la gandul ca din pantecele ei se va naste un bebelus atat de nevinovat,atat de frumos.In momentul nasterii propriu-zise,cand mama si tata isi vad fiul/fiica pentru prima oara se intampla magia...prima privire si deja il iubesc.De fapt isi iubesc copilul de dinainte de a se naste.Cand apuca sa-l stranga la piept sunt cei mai fericiti.
Sa fi parinte este mult mai mult decat a avea grija de cineva..sa fi parinte implica multe eforturi,responsabilitati,griji,stres,sentimente.Sa fi parinte inseamna sa te implici cu totul,sa fie pe primul loc aceasta"slujba" de la care in fond ai cele mai mari beneficii:fericire,iubire,atentie...
Fericirea in familie depinde de multe lucruri.Cand ai un copil situatia in familie trebuie sa se schimbe.Pentru copil trebuie facute atatea sacrifici cate e nevoie pentru a fi fericit.Uneori un copil este acela care reuneste pe cei doi parintii si le aduce aminte cat de mult s-au iubit si cat de mult merita sa fie toti impreuna.Da,acel copil inofensiv reuseste acest lucru,in ciuda a tot pentru ca el e cel mai de pret lucru al celor doi parinti.Astfel incat poza de familie arata cam asa:
Intr-o familie pentru buna intelegere si pentru fericirea copilului este nevoie de iubire,atentie,afectiune si..Distractie.Cand este mic,copilul are nevoie sa se joace si cine poate cel mai bine sa intre in pielea unui personaj pentru a-si distra copilul daca nu parintii.Orice moment al zilei este perfect pentru joaca...In viata de familie momentele fericite petrecute impreuna sunt de neuitat si sunt cele care dau satisfactie sufletului...
Pentru parinti e importanta educatia copilului,de aceea il trimit la scoala si il invata de mic bunele maniere si ce e important in viata.Pentru a face un copil sa fie fericit chiar si atunci cand trebuie sa invete el trebuie sa fie sprijinit de parinti si sa simta si in acele momente cand de mult este iubit..astfel ca el invata fericit,cu placere si uneori din proprie initiativa
Din pacate.uneori in familie apar unele probleme pe care unii le trec cu greu,altii usor ,altii se dau batuti.In ziua de azi principala problema este adolescenta.Cand ai un copil adolescent e greu sa-l stapanesti,sa faci astfel incat sa fie bine pentru toti.De ce?..pentru ca adolescenta e o perioada dificila unde adolescentilor li se pare ca parintii nui inteleg asa ca unii se poarta in mod dezinteresat si nu asculta de rugamintile,vorbele parintiilor
In aceste momente parintii par niste demodati,niste persoane care au total alte pareri si principii fata de adolescenti.Ei bine in ochii lor asa par...astfel incat apar certurile,neintelegerile,armonia familiei se strica,dragostea dispare si apar ranile provocate de copii parintilor sau invers.
Apoi mai sunt acei parinti care tot timpul se cearta,tot timpul au ceva de discutat in contradictoriu,care tot timpul tipa,care nu se gandeste ca este un copil care se uita pe furis si plange la auzul certurilor lor,care sunt deranjati de felul in care se poarta cei doi parintii ai lui,pe care ii doare faptul ca parintii lui nu se inteleg.Multi copii din cauza asta raman trumatizati,obtin rezultate proaste la scoala si sufera enorm.
Intr-o familie intervin de multe ori certurile intre frati/surori din cauza a unor lucruri,de multe ori banale.Parintele are datoria de a stopa aceste certuri si de a le insufla micutilor de la inceput iubirea,respectul si afectiunea reciproca.Unii nu fac asta.Unii pur si simplu se rezuma in a spune prietenilor ca ei nu mai pot,ca s-au saturat...Altii fac asta si orice parinte iubeste la fel pe toti copii lui..si daca are 20,pe toti 20 ii iubeste la fel.Cea mai mare greseala ar fi sa le zica ca x,y is preferatii lui...toti sunt din sangele lor,toti sunt ai lor.
Pentru un parinte e importanta conduita scolara a copilului.Daca copilul nu se comporta cum trebuie,ei sunt cei care sunt trasi la raspundere de catre invatator/diriginte..si lor le este rusine dandu-si seama ce au crescut...dar mai apoi iau masuri pentru ca data viitoare la sedinta sa nu mai auda numai lucruri bune despre propriul copil.
In viata unui parinte intervin multe probleme,griji din cauza schimbarii de comportament al copilului lor influentat fiind de cei din jur cu care interactioneaza cel mic.Bucuria parintilor este cand isi vede copilul sanatos,fericit si lipsit de griji.Pentru aceasta parintele este in stare de orice inclusiv de imprumuri bancare,datorii pe care ei cu greu le vor putea platii.Totul pentru a le oferi copiilor ce au ei nevoie si ce isi doresc.Pentru parintii cel mai mult conteaza fericirea copiilor,astfel ca multi nu se mai gandesc la fericirea proprie,deoarece ei sunt fericiti atunci cand copii lor sunt fericiti.
Pentru copii momentele petrecute cu mama/tata sunt foarte importante.Acestea raman intiparite in mintea lor pentru totdeauna.
Parintii sunt persoanele cele mai dragi noua,fara ei nu am fi,ei ne-au dat sansa la viata!!!!..si nu in ultimul rand ei sunt cei care ne iubesc cel mai mult pe lumea aceasta!!:)
Un ultim sfat:aveti grija de parinti,iubitii si respectatii cat timp sunt alaturi de voi...
